27 septembrie 2022

0 comentarii

Tu stii ce ii dai copilului tau sa manance?

Articol scris de Luiza C. pe data de 27/09/2022

Durata articol: minute


[OFERTA ZILEI] Primesti sfaturi si resurse premium direct la tine pe mail cu mai putin de 1 LEU pe zi. Apasa aici ca sa incepi chiar de saptamana viitoare!

Acest articol se bazeaza pe documentarul "What are we feeding our kids?" lansat anul trecut de Dr. Chris van Tulleken in colaborare cu BBC Documentary. Chris a tinut timp de 4 saptamani o "dieta" care a constat 80% din alimente ultra-procesate pentru a investiga ce efect are asupra sanatatii noastre si implicit a familiei. Pe parcursul experimentului a luat in greutate si s-a bucurat de dureri de cap, constipatie si arsuri. Asadar, ce efect au aceste alimente asupra copiilor nostri?

Inainte de a intra in detaliile articolului, vreau sa mentionez ca o paranteza ca studiile din Occident ne arata ca noi traim inca sub o cortina de alimente "curate" si ca ar trebui sa ne bucuram mai mult de ce avem. Evident, nu toti avem sansa sa mancam alimente naturale si netratate, dar sunt inca multe variante pe care le avem la indemana. Si cand spun asta nu ma refer la piata pentru ca din pacate romanii (unii) care fac pe fermierii trateaza agresiv si fara temei culturile cu tot felul de chimicale care sunt un real pericol pentru sanatate.

Ca parere personala, sunt de evitat anumite legume si fructe care sunt impinse a fi "de la tarani" in detrimentul celor care vin de la o ferma sau din export. Pur si simplu pentru ca ati fi socati despre ce pot face unii romani doar in ceea ce priveste rosiile sau conditiile in care depoziteaza anumite alimente.

Sa revenim la cele procesate. Adica acele alimente pe care le consuma cam 1 din 5 persoane ca singura dieta cu care are contact.

Cele mai agresive rezultate obtinute in urma acestui experiment nu sunt doar greutatea si insomnia, dar mai ales reducerea apetitului si diminuarea senzatiei de plin si control al mancarii. Asta se traduce prin modificare hormonala, adica semnale trimise de la stomac la creier. 

Cand acestea lipsesc, hormonii de satietate scad si hormonii foamei cresc exponential.

Mai mult, aceste modificari datorita acestor UPF (ultra processed foods) pot fi puse pe aceeasi linie cu adictia, legand centrii recompensei de zone care creaza automatisme si comportamente repetitive. Cu alte cuvinte, mancand astfel de alimente esti din ce in ce mai aproape de a te transforma intr-un mancator pe pilot automat, trecand peste semnalele clasice de foame-satietate.

WAWFOK_01.a052b390

Photograph: James Vivian/BBC/Voltage TV Productions Limited

Probabil ca ati experimentat deja aceasta senzatie pana acum. Esti satul de mult si tot mananci sau te duci la anumite locatii unde mananci din inertie - vezi cele mai celebre fast-fooduri.

Chiar daca acesta este doar un experiment facut de un om (mai sunt si altele) rezultatele sunt de ajuns de importante sa ne puna intrebarea ce fac aceste alimente copiilor nostri.

Incercam sa le oferim ce e mai bun, ii facem sa manance cat mai sanatos (cu toate ca noi nu) si uitam ca, la fel ca la multe alte lucruri, simple is better.

Doar ca in situatia asta nu ne mai intrebam "Ce in neregula cu tine, de ce nu mananci?" ci "Ce e in neregula cu acest aliment?".

Si pentru toti parintii din ziua de azi e cu atat mai greu sa aiba un plan alimentar sanatos: e aproape imposibil sa pui pe acelasi plan niste legume cu stripsurile de pui, chipsuri si burgeri.

E clar o batalie care nu este corecta, iar producatorii stiu asta.

Putem face ceva sa schimbam modul in care mancam?

Evident, ca la orice alt domeniu de obicei preventia este mai buna decat tratamentul, iar daca poti tine familia departe de aceste alimente e cu atat mai bine. Dar, daca obisnuiti sa mancati astfel de alimente constant, atunci poate ca acum te intrebi ce poti face si daca e prea tarziu sa schimbi ceva.

Evident, nu e niciodata prea tarziu. Dar cu siguranta e vorba de rabdare, multa vointa si schimbare in ceea ce priveste planificarea meselor. Fara un program de masa si fara sa incepi sa te organizezi cu mesele va fi dificil.

Tocmai de aceea vei gasi aici un curs nou Plan de Masa fara Mofturi care sa te ajute in planificarea meselor cu o metoda usoara si care sa iti dea mereu variante cand nu mai stii ce sa gatesti sau pur si simplu nu ai chef.

Te poti inscrie aici sau prin formularul de mai jos. O data ce te-ai inscris vei primi pe mail si 5 sfaturi gratuite ca sa iti dai seama cum stai cu planificarea si ce sa faci ca sa te organizezi mai bine cu toata familia. 

Planificarea face minuni cu un copil mofturos !

O serie de sfaturi gratuite ca tu sa te organizezi mai bine cu mesele familiei.

Cel mai bun lucru e sa incepi cu identificarea intrusilor din meniu. Fa-ti o lista si incearca sa schimbi jumatate dintre ei. Daca nu poti face asta, poti incepe in prima faza cu ingredientele. Adica poti incerca prin a scapa de zahar sau sare. Multe produse au aceste ingrediente fara sa fie nevoie de ele. 

Daca ai dubii cu privire la componente gandeste-te asa:

- cand ai pus ultima oara zahar in supa crema?

- cand ai adaugat maltodextrina in pastele carbonara?

Exact. Chiar daca o parte din ingrediente le vei gasi oricum in produse (gen fructoza sau lactoza din lapte) nu este acelasi lucru cu zaharul rafinat. Doar ca aceste elemente cand sunt scoase din contextul lor au alte efecte asupra organismului.

Iar astea sunt doar elementele naturale, fara sa mentionam aditivii, colorantii si aromele sau renumitul monoglutamat care a inceput sa fie in alimente in care nu are ce cauta. 

Mai trist pentru noi parintii e ca, nu doar junk-foodul este fruntas la astfel combinatii ulei+sare+zahar, ci si altele despre care am considera ca sunt banale.

Painea de la supermarket este un exemplu de candidat UPF - exista componente acolo care nu au ce cauta si tot ce trebuie sa faceti e sa cititi eticheta. Studiile facute de ANPC au scos la iveala niste date nu foarte placute. Le puteti gasi aici, sunt publice.

Aveti mai jos o imagine ca sa va faceti o idee, pe langa restul datelor care au descoperit in paine aceste substante:

margarina, ulei vegetal de palmier, zahăr, făină de soia, făină de fasole, fibre vegetale, glucoză, fibre de citrice, lapte praf, sirop de glucoză, zer praf, ulei vegetal (nu se menționează tipul), ulei de rapiță, amidon de porumb, făină de orez, făină de porumb, gluten, grăsimi vegetale nehidrogenate, fulgi de cartofi, acid ascorbic, acid sorbic, diacetat de sodiu, carbonat de calciu, cisteină, esteri ai acidului diacetiltartric cu mono și digliceride ale acizilor grași, propionat de calciu, stearoil 2 lactilat de sodiu, fosfat monocalcic, gumă de guar, gumă de xantan, hidroxipropilmetilceluloză, mono și digliceride ale acizilor grași, acid tartric, glicerină, citrat de lecitină, esteri ai glicerolului cu acidul acetic și acizi grași.

Concluzia a fost ca 96% dintre variantele de paine din comert nu respecta reteta de apa, faina, sare si paine. Unele chiar au o nota ca trebuie pastrate la rece! Nu-mi aduc aminte la tara ca bunicii sa tina painea in frigider...

Pot astfel de substante sa afecteze creierul sau cresterea copilului?

Din pacate nu avem evidente clare ale efectelor, dar cu siguranta ceva e acolo. Important e ca putem sa schimbam dieta si sa facem in asa fel incat sa mancam mai sanatos. 

Experimentul de care am mentionat la inceput a avut un efect si asupra creierului. Avem atatea alimente care sa ajute copiii sa se dezvolte armonios, mai ales in ceea ce priveste creierul, incat e absurd sa stim ca sunt alte alimente care fac reversul.

Adictia e cu siguranta unul dintre efecte si poate cel mai grav. Exista semne ca se inmultesc momentele de mancat emotional ca raspuns la factori externi. Mai mult, se pare ca afecteaza inclusiv flora stomacala si ca uneori sunt sanse mici sa isi revina.

Evident, subiectul este amplu si poate fi chiar dezbatut pe fiecare tema in parte: adictie, efectul asupra sistemului digestiv si creierului, efecte pe termen lung etc. S-au facut destule experimente si au aparut date cu privire la hormonii din carnea de pui si chiar de extra uzitarea soia in alimente.

Nu stim exact ce daune provoaca fiecaruia in parte, dar putem afirma ca o dieta bazata pe astfel de alimente nu poate face bine. Nici noua si nici copiilor nostri.

Daca esti unul dintre acei parinti care se ingrijoreaza cand vad etichete colorate, sper ca acest articol sa te ajute - daca nu, poti cauta documentarul si chiar poti face un exercitiu cu 5 alimente de la tine din casa.

Sper ca acest mic exercitiu sa te faca sa intelegi ce mancam si ce ii cumperi celui mic. Si cu atat mai mult sa te intereseze educatia lui alimentara si modul in care se raporteaza la mancare.

Pe de-o parte pentru ca lumea si momentul in care traim este extrem de provocator si multe nu mai tin de noi. Dar ultimul lucru pe care as vrea sa il stie parintii e ca nu exista solutii sau ca nu se poate schimba ceva. Poate ca nu iti suna usor, dar important e sa incepi si sa intelegi ca meniul actual al copilului tau nu este o cauza pierduta.

 + Surse articol

Mofturosi la Masa incearca sa foloseasca articole, studii si rapoarte de calitate pentru a sustine articolele prezentate pe blog. Incercam pe cat posibil sa avem surse care sa fie de incredere si care sa aiba istoric si fundament pentru tot ce inseamna educatia si alimentatia copiilor si a familiei.


Ti-a placut acest articol? Da-l mai departe #mofturosilamasa


Luiza C.

luiza c

Pasionata de gatit. Mama si blogger.

Cred ca orice mama isi poate invinge frustrarile cand vine vorba de a gati pentru copilul ei si de a crea o baza pentru un stil de alimentatie sanatos.

Am pus in acest blog experienta mea legata de un copil mofturos care m-a facut sa inteleg ca a gati inseamna mai mult decat o carte de bucate si niste retete speciale pentru copii. Sper sa te ajute si pe tine!

Citeste pe aceeasi tema:

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
>

 ESTI PREGATIT PENTRU UN NEWSLETTER #NEMOFTUROS? 

Bucura-te de momentele complicate, reale si amuzante ale vietii de parinte cu sfaturi practice direct la tine pe mail. Fara SPAM, doar educatie alimentara.