Sa pui limite copilului este parte din educatia pe care trebuie sa i-o dai si poate fi extrem de provocator. Copilul se roaga, te santajeaza, plange, te acuza si cere in feluri in care nu credeai ca poate face un copil. Unii parinti cedeaza la acest arsenal. Altii se tin tare pe pozitie, dar se simt vinovati ca il dezamagesc pe copil.
Maria ne-a scris pe mail si ne-a spus despre dilema ei zilnica: copilul cere gustari non-stop.
Sa spuna "DA"? Nu ar vrea sa faca asta in fiecare zi.
"Oare ii este foame?"
Nu crede mereu ca asta e problema, dar nici nu vrea sa fie "o mama rea" si sa spuna "NU".
Copilul are in acest timp propriul arsenal:
"Mami, te rog, poti sa mi dai niste chipsuri? Pot? Pot? Te roooog!"
" Sunt foarte suparata, daca nu mi dai!"
"Toti copiii mananca. De ce esti rea si nu-mi dai?"
Aceste cuvinte sunt comune pentru toti parintii de todleri. Niciun parinte nu vrea sa fie rau, dar instinctul le spune ca trebuie sa tina totusi lucrurile sub control.
Cum poti sa refuzi copilul fara scandal?
Sa spui "nu" copilului face parte din bucata in care tu ca parinte incepi sa setezi limite copilului. Da, trebuie sa faci asta, el chiar nu poate face tot timpul ce vrea!
Iar cand vine vorba de mancare, de program de masa si de feluri...sa spui "nu" este una dintre principalele tehnici pe care trebuie sa le stapanesti.
De ce?
Pentru ca te face pe tine ca parinte sa inveti sa te controlezi, sa ramai calm si fara frustrari, dar in acelasi timp te asiguri ca ai sub control sanatatea copilului, mai ales cand cere extra dulciuri.
In plus, adaugi inca o componenta de baza la educatia lui.
Deci, cum il refuzi in mod frumos?
Foloseste o tehnica din psihologia inversa si cu siguranta vei avea un altfel de feedback. Foloseste "da" in loc de "nu" si vei avea un copil fericit si tu vei fi mai linistit.
In plus, spunand "da" trimiti o energie pozitiva, valoroasa care ti se intoarce si tie sub forma aprecierii copilului.
Dar, si sa pui "da" presupune atentie pentru ca poti de fapt sa deschizi o cutie a Pandorei.
"Da, pot sa-ti aduc ceva de mancare daca iti e foame!"
" Da, poti sa mai mananci o bucata de prajitura."
Planificarea meselor: cum sa organizezi mai bine mesele intregii familii!
Un mini-curs GRATUIT care sa te ajute sa intelegi avantajele planificarii meniului
In anumite circumstante sa spui tot timpul "Da" poate fi interpretat ca fiind un stil prea indulgent, care poate scapa lucrurile de sub control.
Cand copilul vrea dulciuri in plus, tu ii spui "da".
Cand copilul tau nu vrea sa manance ce ai gatit la cina si vrea altceva, tu ii spui "da" si ii gatesti altceva.
Doar ca aici apare o mare problema: incurajezi mofturile, dar si adictia spre dulciuri sau alte alimente pe care ar trebui sa le tii sub control.
Asa ca in loc sa spui "da" mereu sau cand de fapt ai vrea sa spui "nu", uite cateva variante prin care sa refuzi intr-un mod mai bland.
Cand copilul mai cere mancare in plus (cand de abia ati terminat de mancat)
"Ora de masa s-a terminat, asa ca nu mai pot sa iti dau de mancare acum. Dar, vestea buna e ca peste 2 ore vei putea lua o gustare."
Cand copilul cere insistent dulciuri
"Dulciurile nu sunt in meniu astazi. Dar, vom avea dulciuri in meniu in weekend si, ghici ce, si eu abia astept sa mananc!"
"Nu avem astazi dulciuri pe meniu, dar putem sa le introducem intr-una din zilele urmatoare."
Cand copilului nu ii place ce serviti la cina
"Stiu ca nu e chiar mancarea ta preferata, dar uite ce: doua din felurile tale preferate le-am trecut deja in meniul de saptamana asta. In plus, de acum iti poti alege o zi in care mancam cu totii ce iti place tie."
Acest mod de a aborda meniul in viitor iti consolideaza drumul spre planificarea meniului intregii familii. Pentru a evita discutii si crize, planifica cand anume aveti desert sau cand anume serviti felurile preferate ale fiecaruia.
In felul asta construiesti un meniu echilibrat, preferat de fiecare in parte fara sa iti mai fie teama ca cina se transforma intr-un teren de lupta.
Cand copilul se plange ca i-ai refuzat ceva
Hei, stiu ca esti suparat si nu iti convine, dar stii regula pe care o avem cu [...]. {Zambeste, ia-l in brate si ofera-i suport}.
Acestea sunt doar niste variante si cu siguranta ati inteles ideea din spatele lor. Solutia nu este sa spunem "da" mereu, asa cum si cuvantul "nu" are rolul lui.
Nu este un cuvant urat sau de evitat. "Nu" transmite parerea noastra ca parinti, seteaza limite.
Nu folosirea lui este problema, ci ceea ce se intampla dupa el.
Cand am spus nu unei inghetate cu 5 minute inainte de masa si in minutul urmator copilul se tavaleste pe jos urland "VREAU INGHETATAAAA!"
Reactiile astea sunt normale si de inteles. Cand ai 3 ani te gandesti doar la un singur lucru. Acum si aici.
Si inghetata aia este tot ce conteaza pentru tine ACUM. Si e normal ca atunci cand nu o ai sa reactionezi!
Ca parinte, consideri ca poti trece peste si e firesc sa simti neintelegere - de aici si reactia imediata sa apelezi la logica si sa spui: "Hei, calmeaza-te! Nu mai plange!".
Problema e ca logica nu ajuta sa calmeze sentimentele copilului. Dar, empatia si vorbele de incurajare fac extrem de mult pentru un copil in acea situatie.
"Nu" face parte din educatia lui si oricat de greu ar fi sa acceptam sa il spunem - ca stim ca vine cu lacrimi si scandal - a spune "nu" este sanatos si bun pentru toti copiii.
